Prima Pagina » Articole Recomandate » Vene Varicoase Cauze, Simptome si Tratament

Vene Varicoase Cauze, Simptome si Tratament

Vene varicoase

Definitie

Venele varicoase (varicele) sunt vene cu diametru marit si cu traiect sinuos. Termenul de varice se refera in general la venele de la picioare, desi venele varicoase pot aparea si in alte zone ale corpului. Venele sunt prevazute cu valve unidirectionale, care previn curgerea sangelui in sens antigravitational (flux retrograd sau reflux).

Muschii picioarelor ajuta venele sa pompeze sangele inapoi spre inima (mecanismul de pompare al muschiului gambei), opus efectului gravitational. Venele devin varicoase atunci cand valvele nu se mai inchid si nu mai functioneaza corespunzator (incompetenta valvulara). Astfel se permite curgerea sangelui in sens opus, iar venele cresc si mai mult in dimensiuni.

Varicele sunt intalnite mai ales la venele superficiale ale picioarelor, care sunt expuse la o presiune marita atunci cand stam in picioare. In afara aspectului estetic neplacut, varicele pot fi dureroase, mai ales la statul in picioare. Boala varicoasa netratata timp indelungat poate duce la complicatii ca edeme, eczeme venoase, subtierea pielii  (lipodermatoscleroza) si ulceratii. Complicatiile care pot pune viata in pericol sunt rare.

Tratamentul nechirurgical include scleroterapia, purtarea ciorapilor elastici, ridicarea picioarelor la plan inclinat si efectuarea de exercitii fizice. Tratamentul chirurgical clasic presupune strippingul (smulgerea) venelor afectate. Exista si metode alternative de tratament, ca scleroterapia ghidata ultrasonografic, ablatia prin radiofrecventa si tratamentul cu laser endovenos. Deoarece sistemul venos profund asigura in proportie de 90% intoarcerea sangelui catre inima, venele superficiale – care asigura doar 10% din cantitatea de sange din picioare – pot fi inlaturate fara pericol.

Varicele secundare se dezvolta pe trasee colaterale, de obicei ca urmare a unei stenoze sau ocluzii a venelor profunde, consecinte ale trombozei venoase profunde. Optiunile de tratament sunt utilizarea ciorapilor elastici, ocazional scleroterapia si, in rare cazuri, operatia.

Varicele, spre deosebire de venele reticulare (vene albastre) si telangiectazii (vene spider), care presupun de asemenea existenta insuficientei valvulare, se diferentiaza de acestea prin dimensiune si localizare. Majoritatea pacientilor cu varice apeleaza la medici specializati in tratarea lor sau a bolilor vasculare. Acesti medici se numesc chirurgi vasculari, flebologi sau radiologi interventionali.

Semne si Simptome 

  • Senzatie de greutate in picioare si dureri (cu agravare in timpul noptii sau dupa efectuarea de exercitii);
  • Aparitia telangiectaziilor pe piciorul afectat;
  • Umflarea gleznelor, mai ales seara;
  • Pigmentarea pielii, cu aspect maroniu-albastru lucios, in zona venelor afectate;
  • Inrosirea, uscarea si pruritul pielii pe arii extinse, boli denumite dermatita de staza sau eczema venoasa, din cauza ulceratiilor provocate de agentii patogeni in tesutul subcutanat;
  • Crampele pot aparea la miscari bruste sau la statul in picioare;
  • Ranile minore pot sangera mai mult decat normal si vindecarea lor este mai lenta;
  • La unele persoane poate aparea lipodermatoscleroza, iar pielea devine rigida la atingere;
  • Sindromul picioarelor nelinistite (sindromul Wittmaack-Ekbom) poate aparea ca un sindrom clinic supraadaugat la pacientii cu vene varicoase sau insuficienta venoasa cronica;
  • Cicatrici albe, neregulate la nivelul gleznelor. Afectiunea se numeste vasculopatie livedoida. 

Investigatii

In mod normal, varicele erau investigate prin tehnici de imagistica numai daca existau semne clinice de insuficienta venoasa profunda, daca recidivau sau daca implicau jonctiunea safenopoplitee. Acest curs de tratament nu este acceptat la scara larga. In prezent, toti pacientii cu varice trebuie sa efectueze investigatii prin examenul cu ultrasunete Doppler. Rezultatele testelor de rutina aleatorii la controalele pacientilor cu sau fara examene Doppler au aratat o diferenta semnificativa in rata de recidiva si de reoperatie la 2, respectiv 7 ani de la tratamentul initial.

Complicatii 

Majoritatea varicelor sunt benigne, insa varicozitatile in stadiu avansat pot duce la aparitia unor complicatii grave, datorate circulatiei deficitare in membrul afectat.

  • Durere, senzatie de greutate, imposibilitatea deplasarii sau a statului in picioare timp indelungat, deci si afectarea capacitatii de munca;
  • Afectiuni ale pielii – dermatite care pot duce la deteriorarea pielii.
  • Ulceratii, mai ales in zona gleznelor, denumite ulcere varicoase.
  • Aparitia de carcinom sau sarcom in ulcerele venoase cu evolutie indelungata. Au fost raportate peste 100 de cazuri de dezvoltari maligne, la o rata de 0,4%-1%.
  • Sangerari puternice de la rani minore, problema care afecteaza mai ales varstnicii.
  • Aparitia de trombi la nivelul venelor afectate, afectiune denumita tromboflebita superficiala. Aceasta afectiune este localizata la nivelul venelor superficiale, dar se poate agrava, prin extinderea catre venele profunde.
  • Necroza tesutului adipos poate aparea mai ales la gleznele pacientilor supraponderali cu vene varicoase. Femeile sunt mai predispuse la aparitia acestei afectiuni.
  • Persoanele cu varice prezinta o sensibilitate marita in zona afectata.

Stadializare

  • C0 – fara semne vizibile sau palpabile de boala
  • C1 – telangiectazii sau vene reticulare
  • C2 – vene varicoase
  • C3 – edeme
  • C4a – modificari ale pielii pe fondul afectiunilor venoase: eczeme, pigmentari
  • C4b – modificari ale pielii pe fondul afectiunilor venoase: lipodermatoscleroza, vasculopatie livedoida
  • C5 – ca si C4, dar cu ulcere vindecate
  • C6 – modificari ale pielii, cu ulcere active (insuficienta venoasa) 

Cauze 

Varicele apar mai des la femei si au o stransa legatura cu factorul ereditar. Alti factori asociati sunt sarcina, obezitatea, menopauza, varsta, statul in picioare timp indelungat, leziuni ale membrelor inferioare, rupturi musculare abdominale sau incrucisarea picioarelor la nivelul genunchilor sau gleznelor. Mai putin comun, dar nu exceptional, varicele pot avea alte cauze, cum ar fi obstructii si/sau incontinenta post-trombotica, malformatii venoase si arteriovenoase.

Tratament 

Tratamentul profilactic

Simptomele varicelor pot fi controlate partial astfel:

  • Ridicarea picioarelor poate asigura, de obicei, o ameliorare simptomatica temporara.
  • Sfaturile privind exercitiile fizice sunt considerabile, dar nu sunt fondate pe dovezi clare.
  • Purtarea de ciorapi compresivi cu gradienti variabili de presiune (clasa II sau III) a dovedit ca poate ameliora edemele, schimburile nutritionale si poate imbunatati microcirculatia membrelor afectate de varice. De asemenea, frecvent determina ameliorarea disconfortului asociat afectiunii. Precautiile in utilizarea ciorapilor compresivi vizeaza pacientii cu afectarea concomitenta a circulatiei arteriale.
  • Purtarea de dispozitive de compresie pneumatica intermitenta a dovedit ameliorarea edemelor si imbunatatirea circulatiei.
  • Diosmina, Hesperidina si alti flavonoizi.
  • Medicamente antiinflamatoare, ca Ibuprofen sau aspirina, pot fi folosite pentru tratarea tromboflebitei superficiale, in paralel cu ciorapi compresivi – dar exista riscul de hemoragii digestive. In cazul tromboflebitei superficiale extinse, se poate lua in considerare trombectomia, scleroterapia venei sau administrarea de anticoagulante.

Tratamentul chirurgical

Interventiile medicale pentru varice se impart in tratamente chirurgicale si nechirurgicale. Unii medici prefera operatia clasica deschisa, in timp ce altii prefera metode mai noi. Acestea cuprind ablatia termica endovenoasa (tratamentul cu laser endovenos sau ablatia prin radiofrecventa) si scleroterapia cu spuma, dar efectele lor pe termen lung nu sunt studiate suficient.

Cateva metode au fost perfectionate pe durata a aproape 100 ani, de la metode invazive ca smulgerea safenei pana la metode mai putin invazive ca flebectomia ambulatorie sau metoda CHIVA (tratamentul conservativ si hemodinamic al insuficientei venoase in regim ambulatoriu).

Stripping:

Strippingul se face prin inlaturarea completa sau partiala a trunchiului venei safene (interna/mare sau externa/mica). Complicatiile includ tromboza venoasa profunda (5,3%), embolie pulmonara (0,06%) si complicatii ale leziunilor, inclusiv infectii (2,2%). In cazul operatiei clasice, ratele de recidiva, urmarite pe o perioada de 10 ani, au fost de 5-60%. In plus, deoarece strippingul presupune inlaturarea trunchiului principal al safenei, ele nu mai pot fi folosite in viitor ca grefe de bypass venos (afectiuni coronariene sau la arterele membrelor inferioare).

Alte metode chirurgicale:

  • Flebectomia ambulatorie
  • Ligatura venoasa
  • Criochirurgia – o crioproba este deplasata pe safena mare, dupa ligatura safenofemurala. Proba este apoi racita, cu dioxid de azot sau dioxid de carbon, la o temperatura de -85o. Vena este inghetata de crioproba si poate fi scoasa dupa 5 secunde de expunere la temperatura scazuta. Aceasta metoda este tot o varianta de stripping. Singurul scop al acestei metode, spre deosebire de stripping, este evitarea inciziei distale pentru scoaterea venei.

Tratamentul nechirurgical

Scleroterapia:

Scleroterapia este o metoda comuna de tratament nechirurgical a varicelor si venelor spider, prin care un agent sclerozant este injectat in vene pentru micsorarea lor. Medicamentele cel mai des utilizate ca sclerozant sunt polidocanol (POL), tetradecil sulfat de sodiu (STS), Sclerodex (Canada), solutie salina hipertonica, glicerina si glicerina cromata. STS (denumit Fibrovein in Australia) si polidocanol (denumit Asclera in SUA sau Aethoxysklerol in Australia) pot fi amestecate in cantitati diferite de sclerozant si cantitati diferite de sclerozant/gaz, cu aer, dioxid de carbon sau oxigen pentru formarea spumei.

Spuma permite tratarea mai multor vene pe sedinta, cu aceeasi eficacitate. Folosirea spumei in detrimentul lichidului sclerozant este un subiect controversat.

Scleroterapia este folosita pentru tratarea varicelor de peste 150 ani. Metoda este des folosita pentru tratarea telangiectaziilor si varicelor recidivate sau care au persistat dupa efectuarea strippingului. Scleroterapia poate fi efectuata si cu agenti sclerozanti sub forma de spuma injectati sub ghidaj ultrasonografic, pentru tratarea cu precizie a venelor de diametru mare, inclusiv venelor safene mare si mica.

Un studiu efectuat de Kanter si Thibault in 1996 a raportat o rata de succes de 76% pe o perioada de 2 ani in tratarea incompetentei jonctiunii safenofemurale si a venei safene mari, cu solutia STS, cu concentratie 3%. O analiza a Cochrane Collaboration a concluzionat ca scleroterapia este mai eficienta pe termen scurt (1 an) decat operatia, datorita succesului terapeutic, a ratei scazute a complicatiilor si a costurilor mai mici, insa operatia este mai eficienta pe termen lung (5 ani), desi cercetarile nu sunt intensive.

Health Technology Assessment a evidentiat ca scleroterapia are mai putine beneficii decat operatia, insa poate asigura rezultate mai bune in cazul venelor varicoase fara reflux. Aceasta evaluare include atat analize de epidemiologie, evaluare si tratament al varicelor, cat si studii referitoare la eficacitatea si pretul operatiei si scleroterapiei.

Complicatiile scleroterapiei sunt rare, insa pot aparea trombi si ulceratii. Reactiile anafilactice sunt “extraordinar de rare, dar pot ameninta viata”, deci medicii trebuie sa aiba la indemana echipament de resuscitare. A existat un singur caz de accident vascular cerebral dupa sedinta de scleroterapie ghidata ultrasonografic, cauzat de injectarea unei cantitati neobisnuit de mari de spuma sclerozanta.

Ablatia termica endovenoasa:

In 2008, Comitetul Consultativ de Servicii Medicale din Australia (MSAC) a determinat ca ablatia/tratamentul cu laser endovenos (ELA) al varicelor „pare sa fie mai eficient pe termen scurt, si cel putin mai eficient per total, decat procedurile comparative de tratament prin ligatura jonctiunii sau strippingul varicelor”.

In evaluarea literaturii valabile, s-a mai evidentiat si ca „ratele de recidiva ale complicatiilor mai grave, cum ar fi tromboza venoasa profunda, leziunile neuronale si parestezia, infectiile postoperatorii si hematoamele, sunt mai mari dupa ligaturi sau stripping decat dupa tratamentul cu laser endovenos”. Complicatiile acestei metode includ arsuri minore (0,4%) si parestezie temporara (2,1%). Cel mai lung studiu de evaluare a ablatiei cu laser endovenos este de 39 luni.

Doua cercetari mai recente au evidentiat o recuperare mai rapida si mai putine complicatii dupa ablatia prin radiofrecventa (ERA), spre deosebire de operatia deschisa. Myers a mentionat ca operatia deschisa pentru refluxul venei safene mici este o metoda invechita si ca aceste vene trebuie tratate cu tehnici endovenoase, citand rate mari de recidiva ale operatiei si risc de leziuni neuronale de pana la 15%.

In comparatie, s-a dovedit ca ERA este efecienta la peste 80% din cazurile de reflux in vena safena mica, dupa 4 ani. Complicatiile acestei metode includ arsuri, parestezie, flebita si rate putin mai mari ale complicatiilor grave: tromboza venoasa profunda (0,57%) si embolie pulmonara (0,17%). Un studiu desfasurat pe durata a 3 ani a comparat ERA, cu o rata de recidiva de 33%, cu operatia deschisa, care avea o rata de recurenta de 23%.

ELA si ERA necesita pregatire de specialitate a medicilor si echipament foarte scump. ELA se efectueaza in ambulatoriu si nu necesita folosirea unei sali de interventie sau anesteziei generale. Medicii trebuie sa foloseasca ultrasunete cu frecventa inalta pentru vizualizarea anastomozelor anatomice din structura venelor safene. Unii medici efectueaza flebectomii sau scleroterapii ghidate ultrasonografic concomitent cu tratamentul endovenos. Uneori, se poate impune efectuarea unor sedinte de tratament suplimentare, la cateva saptamani sau luni de la procedura initiala.

Articole Similare:

Indicii: , ,
Ultima actualizare: miercuri, 16 ianuarie, 2013, 10:01 Afisari: 1.559

3 Discutii la Vene Varicoase Cauze, Simptome si Tratament

  1. Colteanu 27/01/2014 at 23:13

    Nu stiu daca isi doreste cineva sa aiba parte de aceste varicele. Doamne fereste spun pentru ca multi prieteni de-ai meu sufera de acest lucru si au o viata foarte iesita din comun.

    Răspunde
  2. Bogatoiu Catalin 18/11/2013 at 14:39

    Urat cu varicele astea.. mama o avut si a facut operatie.

    Răspunde
  3. Lili 03/09/2013 at 19:09

    Buna ziua! După o operatie laser endovenos in urma căreia au rămas câteva parestezii si dureri acute la nivelul gamei ( fata mediala si interna a gambei), in cât timp se recapata sensibilitatea cutanata alterata?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>