Prima Pagina » Sanatate A-Z » Boli Infectioase » Virusul Epstein-Barr (EBV)

Virusul Epstein-Barr (EBV)

Virusul Epstein-Barr (EBV)Virusul Epstein-Barr (EBV) face parte din subfamilia gammaherpesvirinae.

Patogenie:

Determina mononucleoza infectioasa, fiind totodata un virus cu potential oncogen (limfomul Burkitt, carcinomul nazo-faringian). Se caracterizeaza prin tropism limfocitar si epitelial.

Exista doua tipuri: EBV-A si EBV-B, avand caracteristici biologice diferite. Tipul B pare a fi intalnit cu precadere inAfricasi, de asemenea la pacienti imunosupresati. Cele doua tipuri pot coexista intr-o gazda infectata.

Manifestari:

EBV patrunde in organism pe cale oro-faringiana, migrand apoi la nivelul glandelor salivare (parotida, glande salivare submandibulare, sublinguale) datorita tropismului epitelial. La acest nivel virusul se replica activ si este eliberat in saliva, penetrand insa totodata in limfocite datorita tropismului limfocitar. In acest fel, EBV va fi vehiculat de limfocitele infectate, pe cale sanguina, cantonandu-se in toate tesuturile limfoide.

EBV are efect transformant asupra unei parti a limfocitelor infectate care vireaza spre forme blastice continand genom viral. Procesul este denumit “imortalizare” si este cu mare probabilitate implicat in oncogeneza determinata de EBV. In acest fel, infectia EBV persista.

O alta parte a limfocitelor B infectate sunt gazde ale unei replicari virale active cu eliberare de virioni maturi prin liza celulara.

Limfocitele B infectate cu EBV exprima antigene virale:

  • EBNA (“Epstein-Barr nuclear antigen”) – la nivelul nucleilor limfocitelor infectate;
  • LYDMA (“lymphocyte-detected membrane antigen) – la nivelul membranei celulare ; constituie tinta pentru limfocitele T citotoxice;
  • EA (“early antigen”) – antigen precoce;
  • VCA (“viral capsid antigen”) – antigen capsidal viral;
  • MA (“membrane antigen”) – antigen membranar.

Dupa aparitia antigenelor virale precoce (“early”) infectia poate evolua fie acut, (cu aparitia antigenelor tardive), fie persistent.

Mononucleoza infectioasa:

Mononucleoza infectioasa  se transmite interpersonal, prin contact cu saliva infectata. Se manifesta prin febra, faringita, limfadenopatie (initial cervicala, apoi generalizata), hepatosplenomegalie. Antigene virale : EBNA, LYDMA, EA, VCA. Tablou sanguin periferic patognomonic: limfocite anormale (15-90%), bazofile, cu vacuole citoplasmatice, fragmentare nucleara, pe fond initial de leucopenie (circa 1 saptamana) urmat de hiperleucocitoza persistenta (circa 5 saptamani).

Limfomul Burkitt:

Limfomul Burkitt este o forma de neoplazie cu malignitate exterm de ridicata. Se intalneste mai ales inAfrica, Papua Noua Guinee si consta din tumori localizaze cel mai frecvent la nivel maxilar (mai rar orbitar). Interesant este faptul ca in celulele tumorale izolate de la cazurile din zonele endemice s-a pus in evidenta ADN-EBV sub forma episomala, in timp ce in cazurile sporadice, intalnite in alte zone geografice,  acest lucru nu s-a evidentiat. Antigene virale: LYDMA, EBNA (inconstant – EA).

Carcinomul nazofarnigian:

Carcinomul nazofarnigian este o forma de neoplasm nedifirentiat la nivel nazo-faringian, extrem de invaziv, mai ales la nivelul ganglionilor limfatici cervicali. Se intalneste cu precadere in Extremul Orient.

Diagnostic de laborator:

Izolarea si cultivarea virusului in culturi de celule nu sunt realizabile. Diagnosticul de laborator se bazeaza pe aspectul frotiului sanguin periferic si pe serologie.

Tablou sanguin periferic: hiperleucocitoza (pana la 20 milioane) cu limfocitoza marcata (pana la 50% din formula leucocitara), cu limfocite atipice (nuclei neregulati).

Serologie:

a. Testul Paul-Bunnell. Se bazeaza pe existenta anticorpilor heterofili produsi de limfocitele B sub actiunea EBV. Acesti anticorpi produc aglutinarea eritrocitelor de oaie. Testul se pozitiveaza incepand din a doua saptamana de boala.

b. Teste serologice de decelare a anticorpilor fata de antigenele celulare (LYDMA, EBNA, EA, VCA).

Imunoflorescenta: detectarea antigenelor virale.

Tehnici de biologie moleculara: – hibridizarea cu sonde ADN.

Articole Similare:

Ultima actualizare: joi, 8 noiembrie, 2012, 13:04

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *