Prima Pagina » Sanatate A-Z » Boli Infectioase » Yersinioza intestinala

Yersinioza intestinala

Yersinioza este o maladie infectioasa acuta din grupul infectiilor zooantroponoze provocata de yersinia enterocolitica, care se transmite de la animalele bolnave la om pe diverse cai, caracterizandu-se clinic prin preponderenta afectare a tractului digestiv si multiple simptome toxialergice.

Agentul patogen – yersinia enterocolitica face parte din familia Enterobacteriaceae si genul yersinia. El este de dimensiuni mici si are forma de bastonas, creste pe medii nutritive obisnuite. Contine antigenii “O” si “H”. Dupa atingenul somatic “O” se subdivizeaza peste 50 de variante serologice, dintre care mai des afecteaza omul variantele O3, O5, O7, O8 si O9. In Romania se intalnesc mai frecvent variantele O3, O5.

Yersinia enterocolitica se pastreaza indelungat la temperaturi de frigider (+4, +8°C), unde se multiplica activ in legume, plante radacinoase si alte produse alimentare. Microbul este sensibil la temperaturi ridicate, la fierbere (+100°C) piere momentan, de asemenea se distruge rapid la actiunea substantelor dezinfectante in concentratii obisnuite.

Microbul yersiniozei este larg raspandit in mediul ambiant. El a fost depistat in sol, apa si organismele diferitor animale. In natura principala sursa de infectie o constituie rozatoarele mici, care infecteaza diverse obiecte din jur, apa, produse alimentare, prin intermediul carora infectia se raspandeste la alte animale. De asemenea in calitate de sursa de infectie mai serveste si solul, unde yersinia enterocolitica la temperaturile de +4, +8°C are insusirea de a se multiplica.

Rezervorul principal de infectie pentru om il constituie animalele domestice (bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, catarii, magarii, camilele, pisicile, cainii, gainile, gastele etc), de asemenea rozatoarele sinantrope (sobolanii, soarecii, iepurii, cobaile etc). De regula, infectarea are loc pe cale alimentara: prin intermediul produselor de carne infectate, lapte, alte produse lactate, legume, fructe, plante radacinoase, apa etc.

Boala se inregistreaza la toate grupurile de varsta, insa mai frecvent la copiii mici. Ea are caracter sporadic ori de grup, se intalneste mai des toamna, insa in unele tari morbiditatea creste toamna si primavara.

Agentul patogen, nimerind in tractul digestiv cu produsele alimentare, afecteaza mucoasa si formatiunile limfatice a intestinului iliac, unde se multiplica si favorizeaza dezvoltarea ileitei terminale. Ulterior yersiniile pe cale limfatica afecteaza ganglionii limfatici mezenterali si aduc la aparitia mezadenitei. In procesul patologic pot fi atrase apendexul si intestinul orb.

Totodata cu multiplicarea evidenta a yersiniilor in intestin si ganglionii limfatici o mare parte din acesti microbi se distrug, altii patrund in torentul sangvin, ducand la aparitia simptomelor de intoxicatie si alergie. In cazuri de strapungere (penetrare) a barierei limfatice are loc generalizarea infectiei cu afectarea toxialergica a multiplelor organe si sisteme.

Maladia incepe dupa o perioada de incubatie, care dureaza 1-6 zile, mai frecvent 3-4 zile. Tabloul clinic este destul de polimorf. Mai des se intalnesc formele gastrointestinale (gastroenteritica, enterocolitica, gastroeterocolitica, apendiculara, de adenita mezenteriala, ileita terminala). Mai pot avea loc de asemenea formele septicemice, (generalizate) si portaj de germeni.

Debutul bolii este acut cu frisoane, cefalee, artralgii, mialgii, febra inalta de 38 – 39°C, care se mentine 5-7 zile si mai mult. In acelasi timp la o mare parte din bolnavi apar inapetenta, greturi,vome repetate, dureri in abdomen, uneori sub forme de crampe, scaun lichid, frecvent cu miros fetid, uneori cu mucozitati si striuri de sange, ce necesita diferentiere de dizenterie. Frecventa scaunului lichid variaza intre 2-15 ori in nictimer.

In formele grave semnele de intoxicatie sunt foarte exprimate, fiind insotite de deshidratare. Formele intestinale sunt des insotite de simptome toxialergice. La unii bolnavi in primele zile de boala apar eruptii punctiforme cu o durata de 3-4 zile. Se mai depisteaza o sclerita, conjunctivita, o majorare in volum a diferitor grupuri de ganglioni limfatici (limfoadenopatia generalizata) si istmul faringian hiperemiat, se mai pot observa artralgii si artrite.

La o parte din bolnavi sunt marite ficatul si splina in volum, fiind insotite de icter moderat. In cazuri grave yersinioza mai poate fi insotita de simptomo-complexul “rinichiul toxiinfectios” si meningita seroasa. In a 2-a, a 3-a saptamana de maladie apar multiple eruptii alergice (urticare, maculopopuloase) localizate mai des in regiunea articulatiilor mari. La o parte din pacienti se dezvolta poliartrite alergicoinfectioase, uneori in aceasta perioada a bolii se mai depisteaza miocardite, nefrite, cistite, conjuctivite, iridociclite etc.

Forma septicemica (generalizata) decurge destul de grav, deseori cu consecinte nefaste. Ea evolueaza pe fundalul unei imunodepresii profunde, mai frecvent la copiii mici si batrani. Febra ridicata 39-40°C are un caracter reminent, ori neregulat, fiind insotita de un frison zguduitor si transpiratii abundente, cefalee, slabiciune, adinamie, inapetenta totala, greturi, vome, diaree. Deseori sunt prezente hepato-splenomegalia, icterul moderat si multiple eruptii alergice.

Portajul de yersinii se caracterizeaza prin lipsa tabloului clinic al maladiei, dar se depisteaza agentul patogen in materiile fecale.

Maladia evolueaza in forme acute, usoare, medii, severe, cu durata pana la 1,5 luni; in forme trenante (1,5-3 luni) si rar – in forme cronice (3-6 luni). La 1/3 din bolnavi maladia poate avea un caracter recidivant.

Diagnosticul si tratamentul yersiniozei se efectueaza in sectiile de boli infectioase.

Profilaxia yersiniozei consta in actiunea de distrugere a rozatoarelor, evitarea patrunderii lor acolo, unde se pastreaza cerealele, legumele si fructele. Construirea depozitelor moderne. E necesar ca peretii, podul si podeaua acestor constructii sa fie pavate cu ciment.

De asemenea e necesara o respectare a tuturor regulilor de igiena personala:

  • a) spalarea riguroasa a mainilor dupa contactul cu rozatoarele;
  • b) spalarea obligatorie cu apa fiarta a fructelor si legumelor inainte de a fi consumate in hrana;
  • c) apa trebuie sa se consume numai dupa fierbere.

Rozatoarele trebuie nimicite insistent, utilizand metode fizice, chimice si biologice, iar animalele domestice de pret, bolnave vor fi izolate si tratate. Vaccin pentru profilaxia specifica a yersiniozei inca nu este elaborat.

Articole Similare:

Ultima actualizare: sâmbătă, 19 noiembrie, 2011, 12:16

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *